Risipa alimentară în UE în 2023: 130 kg per locuitor

Conform Eurostat, în anul 2023, în Uniunea Europeană au fost generate aproximativ 130 kg de risipă alimentară per locuitor. Gospodăriile au fost responsabile pentru 53% din totalul risipei alimentare, ceea ce corespunde la 69 kg per locuitor. Restul de 47% a provenit din etapele superioare ale lanțului de aprovizionare cu alimente.

Risipa alimentară din gospodării este aproape dublă față de cea provenită din sectoarele de producție primară și fabricarea produselor alimentare și a băuturilor (12 kg și 24 kg per locuitor; adică 10% și, respectiv, 19%). În aceste sectoare există deja strategii de reducere a risipei alimentare, de exemplu prin utilizarea părților respinse ca produse secundare.

Restaurantele și serviciile de alimentație publică, precum și comerțul cu amănuntul și alte activități de distribuție au generat 14 kg și 10 kg de risipă alimentară per persoană (11% și 8%, respectiv). Totuși, impactul încheierii restricțiilor legate de pandemia de COVID-19 asupra acestor două sectoare este încă analizat.

Cantități de risipă alimentară la nivelul UE

La nivelul Uniunii Europene, risipa totală de alimente măsurată în 2023 a fost de puțin peste 58 de milioane de tone de masă proaspătă.

• Risipa alimentară din gospodării a reprezentat 31 de milioane de tone, adică 53% din total.

• Al doilea sector ca pondere (19%) a fost procesarea și fabricarea alimentelor, unde s-au înregistrat sub 11 milioane de tone de risipă.

• Restul, aproximativ 29% din total, a provenit din:

  • producția primară (sub 6 milioane de tone, 10%),

  • restaurante și servicii alimentare (sub 7 milioane de tone, 11%)

  • și comerțul și alte activități de distribuție (puțin sub 5 milioane de tone, 8%).

Tabelul de mai jos prezintă cantitățile de risipă alimentară declarate de statele membre pentru anul de referință 2023, măsurate în tone de masă proaspătă, pe sectoare de activitate.

Importanța măsurării risipei alimentare

Măsurarea risipei alimentare joacă un rol esențial în strategiile de reducere a acesteia, care au un potențial enorm de diminuare a resurselor utilizate pe întreg lanțul de aprovizionare cu alimente. Reducerea risipei alimentare ar contribui la:

• economii pentru fermieri, companii și consumatori;

• reducerea impactului asupra mediului cauzat de producția, transportul, procesarea și consumul alimentelor.

Având în vedere impactul semnificativ asupra mediului și economiei, prevenirea risipei alimentare și necesitatea adoptării unui model mai durabil de producție și consum reprezintă o prioritate în Planul de acțiune al UE pentru economia circulară.

Planul a cerut Comisiei Europene să creeze o platformă multilaterală dedicată prevenirii risipei alimentare. Înființată în 2016, Platforma UE privind pierderile și risipa de alimente sprijină Comisia în elaborarea ghidurilor europene pentru:

• facilitarea donării de alimente,

• utilizarea alimentelor care nu mai sunt destinate consumului uman ca hrană pentru animale.

Platforma dezvoltă, de asemenea, metodologii de măsurare a risipei alimentare și lucrează la îmbunătățirea practicilor privind etichetarea termenelor de valabilitate.